ACEASTA ESTE POVESTEA MEA!

Bună! îmi pare bine să te cunosc. Numele meu este Eliza Mirea și sunt o Type 1 Mommy. Ce înseamnă asta?

Type 1 Mommy este ceea ce mă definește în prezent și anume MATERNITATEA și DIABETUL. Ideea acestui concept a apărut din dorința de a ieși din rutina zilnică, un loc în care să pot fi doar eu cu mine și unde să îmi pot expune ideile și poate și un loc unde să pot descărca toate emoțiile și trăirile experiențelor din viața de zi cu zi.

Nu este un jurnal, nu caut empatia oamenilor, îmi doresc doar să aștern pe ”hârtie” gânduri, idei, sentimente pe care să le citesc peste ani împreună cu fiica mea, să ne creăm amintiri împreună. De asemenea, mi-ar plăcea mult să pot ajuta și alți oameni, mai ales mămici care se află în situația mea, să știe că nu sunt singure în asta și că este ok. Să ne încurajăm reciproc. Poate că povestea mea este și povestea ta…

Așa cum am menționat anterior, denumirea acestui proiect vine de la cele 2 lucruri care mă reprezintă de un an de zile și anume faptul că sunt mămica unei fetițe minunate în vârstă de 1 an și sunt diagnosticată cu diabet tip 1. Diagnosticul meu oficial a venit la data de 18 iulie 2022, în urma analizelor efectuate și pot spune că m-a afectat foarte mult, fiind la un pas de a face depresie, deja trecând prin experiența cu diabetul gestațional și așteptând cu nerăbdare ”normalul” care nu mai avea să vină.

Acest diagnostic m-a lovit destul de tare și brusc și inițial nu puteam accepta ce mi se întâmplă, perioadă urmată de momente în care frustrarea mea se răsfrângea asupra vieții și asupra Lui Dumnezeu. Este destul de greu să înțelegi cum funcționează o boală dacă tu nu ai auzit de ea, nu ai cunoștințe medicale și nu știi care pot fi acțiunile cauză-efect care ar putea determina apariția afecțiunii respective și mai ales când nici un cunoscut de al tău nu are această boală.

Nu înțelegeam de ce mi se întâmplă mie asta, tocmai acum, când un mic omuleț are nevoie mare de mine, să o hrănesc, să o îngrijesc și să o învăț despre lumea asta mare în care a venit. Având și un bebeluș atât de mic (4 luni jumate) mi-a fost foarte dificil să mă descurc la început cu activitățile zilnice ce țin de îngrijirea ei, care erau prioritare, de activitățile casnice și de gestionarea cât mai corectă a diabetului.

Sunt și au fost  momente în care mă simțeam copleșită de toate și nu îmi mai venea să îmi fac insulină sau să îmi cântăresc mesele, să calculez carbohidrații, deoarece mesele mele durau foarte mult, iar prioritățile mele țineau de creșterea și îngrijirea micuței. A fost greu și încă este, dar am învățat să trăiesc cu asta. Învăț în fiecare zi.

Recunosc că nu mi-a fost ușor să povestesc aici despre experiența aceasta și mă aștept la păreri mixte, însă îmi doresc foarte mult ca acesta să fie un prilej de a ieși din zona de confort și de a fi mai curajoasă. Am nevoie de asta ca de aer pentru mine, în primul rând, dar și pentru cei din jurul meu, care mă iubesc. De asemenea, îmi doresc că această poveste să ajungă la cei care au nevoie de o încurajare, mai ales la mămicile care sunt la capătul puterilor din cauza oboselii și nu numai. Ține minte: Faci o treabă extraordinară și ești perfectă pentru puiul tău. Ești minunată!

În încheiere vreau să îți mulțumesc că ai citit până la capăt și că nu m-ai judecat! Promit să vin cu multe lucruri interesante, vezi lista de mai jos.

NEXT POSTS: Informații legate de sarcină, diabetul gestațional, fotografia de maternitate, naștere, gestionarea diabetului de tip 1 și multe alte experiențe prin care am trecut, precum și recomandări din partea mea care pot fi utile mămicilor și nu numai.